vineri, 31 ianuarie 2014
joi, 30 ianuarie 2014
Consiliul Parohial
Consiliul Parohial
Art.59 - (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunarii Parohiale. Adunarea Parohiala este cea care alege din sanul ei pe membrii Consiliului Parohial - in numar de 7, 9 sau 12 membri - in functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.
(2) Membrii Consiliului Parohial si supleantii, persoane majore, se aleg pe termen de patru ani, activeaza benevol si pot fi realesi.
(3) Membrii aceleiasi familii, precum si rudeniile spirituale (nasii si finii) nu pot fi in acelasi timp membri ai Consiliului Parohial.
(4) Sunt membri de drept in Consiliul Parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cantaret (cantor, dascal) al bisericii parohiale.
Art.60 - Pentru activitate potrivnica Bisericii, membrii Consiliului Parohial pot fi revocati de Permanenta Consiliului Eparhial, la cererea motivata a parohului, avizata de Protopop, sau in urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati nu pot fi realesi timp de cinci ani in Consiliul parohial.
Art.61 - (1) In afara atributiilor prevazute la art.55, lit. a, b, c, d, e, i si j, Consiliul Parohial exercita toate atributiile Adunarii Parohiale, cand aceasta nu este intrunita, precum si urmatoarele atributii:
a. Desemneaza dintre membri Adunarii Parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunarii Eparhiale, din circumscriptia respectiva;
b. Intocmeste bugetul parohial si urmareste modul de chivernisire al acestuia;
c. Intocmeste raportul privind contul de executie si bilantul financiar-contabil al parohiei;
d. Elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care il prezinta spre aprobare Adunarii Parohiale;
e. Desemneaza doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;
f. Primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului Parohial;
g. Aproba propunerile preotului paroh privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de
Art.59 - (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunarii Parohiale. Adunarea Parohiala este cea care alege din sanul ei pe membrii Consiliului Parohial - in numar de 7, 9 sau 12 membri - in functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.
(2) Membrii Consiliului Parohial si supleantii, persoane majore, se aleg pe termen de patru ani, activeaza benevol si pot fi realesi.
(3) Membrii aceleiasi familii, precum si rudeniile spirituale (nasii si finii) nu pot fi in acelasi timp membri ai Consiliului Parohial.
(4) Sunt membri de drept in Consiliul Parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cantaret (cantor, dascal) al bisericii parohiale.
Art.60 - Pentru activitate potrivnica Bisericii, membrii Consiliului Parohial pot fi revocati de Permanenta Consiliului Eparhial, la cererea motivata a parohului, avizata de Protopop, sau in urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati nu pot fi realesi timp de cinci ani in Consiliul parohial.
Art.61 - (1) In afara atributiilor prevazute la art.55, lit. a, b, c, d, e, i si j, Consiliul Parohial exercita toate atributiile Adunarii Parohiale, cand aceasta nu este intrunita, precum si urmatoarele atributii:
a. Desemneaza dintre membri Adunarii Parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunarii Eparhiale, din circumscriptia respectiva;
b. Intocmeste bugetul parohial si urmareste modul de chivernisire al acestuia;
c. Intocmeste raportul privind contul de executie si bilantul financiar-contabil al parohiei;
d. Elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care il prezinta spre aprobare Adunarii Parohiale;
e. Desemneaza doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;
f. Primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului Parohial;
g. Aproba propunerile preotului paroh privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de
Ostenirea in desert
Zis-a avva Daniil: ne-a povestit nouă avva Arsenie despre cineva, deşi poate chiar despre el vorbea, că şezând un bătrân în chilia sa i-a venit glas zicând: “Vino, şi îţi voi arăta lucrurile oamenilor”.
Şi sculându-se, a ieşit şi l-a dus pe el într-un loc şi i-a arătat un arap tăind lemne şi făcând o sarcină mare şi acela se ispitea să o ridice, dar nu putea. Şi în loc să mai ia dintr-însa, el, mergând, mai tăia lemne şi mai adăuga pentru sarcină.
Şi aceasta o făcea vreme îndelungată şi mergând puţin mai înainte, iarăşi i-au arătat lui un om stând lângă un lac şi scoţând apă dintr-însul şi turnând-o într-un jgheab găurit, din care curgea iarăşi în lac.
Şi i-a zis lui iarăşi: “Vino să îţi arăt alta”; şi a văzut o biserică şi doi oameni călări pe cai, ţinând o prăjină de-a curmezişul, unul împotriva altuia. Şi voiau să intre prin uşă şi nu puteau, pentru că era prăjina de-a curmezişul şi nu s-a smerit nici unul pe sine înapoia celuilalt, ca să întoarcă prăjina de-a dreptul şi pentru aceasta au rămas afară.
Şi bătrânul a zis: “Aceştia sunt oamenii care poartă cu mândrie cumpăna, ca şi cum ar fi a dreptăţii, şi nu s-au smerit ca să se îndrepteze pe sine şi să călătorească pe calea cea smerită a lui Hristos. Pentru aceasta şi rămân afară de Împărăţia lui Dumnezeu.
Iar cel ce tăia lemnele este omul cel întru multe păcate, care, în loc să se pocăiască, adaugă alte fărădelegi peste păcatele sale.
Şi cel ce scotea apa este omul care face lucruri bune, dar pentru că are întru dânsele amestecare rea, cu aceasta a prăpădit şi lucrurile cele bune ale sale.
Deci tot omul trebuie să fie treaz la lucrurile sale, ca să nu se ostenească în deşert”.
Din Pateric
Avva Iulian-Sfantul Munte Athos |
Şi sculându-se, a ieşit şi l-a dus pe el într-un loc şi i-a arătat un arap tăind lemne şi făcând o sarcină mare şi acela se ispitea să o ridice, dar nu putea. Şi în loc să mai ia dintr-însa, el, mergând, mai tăia lemne şi mai adăuga pentru sarcină.
Şi aceasta o făcea vreme îndelungată şi mergând puţin mai înainte, iarăşi i-au arătat lui un om stând lângă un lac şi scoţând apă dintr-însul şi turnând-o într-un jgheab găurit, din care curgea iarăşi în lac.
Şi i-a zis lui iarăşi: “Vino să îţi arăt alta”; şi a văzut o biserică şi doi oameni călări pe cai, ţinând o prăjină de-a curmezişul, unul împotriva altuia. Şi voiau să intre prin uşă şi nu puteau, pentru că era prăjina de-a curmezişul şi nu s-a smerit nici unul pe sine înapoia celuilalt, ca să întoarcă prăjina de-a dreptul şi pentru aceasta au rămas afară.
Şi bătrânul a zis: “Aceştia sunt oamenii care poartă cu mândrie cumpăna, ca şi cum ar fi a dreptăţii, şi nu s-au smerit ca să se îndrepteze pe sine şi să călătorească pe calea cea smerită a lui Hristos. Pentru aceasta şi rămân afară de Împărăţia lui Dumnezeu.
Iar cel ce tăia lemnele este omul cel întru multe păcate, care, în loc să se pocăiască, adaugă alte fărădelegi peste păcatele sale.
Şi cel ce scotea apa este omul care face lucruri bune, dar pentru că are întru dânsele amestecare rea, cu aceasta a prăpădit şi lucrurile cele bune ale sale.
Deci tot omul trebuie să fie treaz la lucrurile sale, ca să nu se ostenească în deşert”.
Din Pateric
Botezul Domnului
"Cine s-a îmbrăcat în veșmântul slavei țesut din Apă și din duh [Lc 3, 16] acela nimicește în Focul Lui mărăcinii păcatelor."
Sfântul Efrem Sirul 306 - 373
Sfântul Efrem Sirul 306 - 373
miercuri, 29 ianuarie 2014
Creştinul - un om sănătos
‘’Creştinul- un om sănătos’’ este, judecând în context grammatical, un pleonasm de toată frumuseţea. ‘’A fi creştin’’ e tot una cu ‘’a fi sănătos’’. Dacă ar fi să tragem o concluzie a ultimului recensământ al populaţiei care propune un procent de peste 90% de români cu legitimaţie de creştin, ar trebui să ne minunăm de sănătatea poporului român. Totuşi, între a fi creştin în adevăratul sens al cuvântului şi a fi creştin într-un chenar în mapa unui recenzor, e o distanţă destul de mare, cam de la Ierusalim la Roma. Dacă oamenii ar conştientiza pe deplin ce înseamnă să fii creştin şi ar trăi în consecinţă, atunci medicii şi avocaţii ar trebui să treacă printr-un proces amplu de reconversie profesională. Şi am fost de treabă pronunţând numai două profesii!
Când eşti creştin cu viaţa, nu numai cu titulatura, eşti atent în cele mai mici detalii:ce vorbeşti, ce mănânci, ce gândeşti, cum cheltuieşti clipa, etc., iar când Îl introduci pe Hristos în această ecuaţie, rezultă o sănătate contagioasă. Să ne înţelegem bine: dacă ai făcut operaţie de apendicită nu înseamnă că eşti un creştin de faţadă! Poţi să fii într-o boală grea, dar dacă te raportezi la Cel răstignit şi îţi asumi suferinţa, eşti sănătos tun. Ce paradox al creştinismului: să fii pe patul de moarte şi să fii mai sănptos decât ministrul sănătăţii!
Dacă sănătatea trupului se poate constata relativ uşor, sănătatea sufletului presupune o investigaţie mai minuţioasă. Când, de exemplu, nu te spovedeşti cu anii medicului duhovnic, certificatul de deces spiritual poate fi emis, existând posibilitatea neaşteptată ca acesta să fie transformat în orice moment într-un nou certificat de naştere. Dumnezeu nu lucrează ca la tribunal cu hotărâri definitive şi irevocabile, ci în tot chipul ne aşteaptă. Cu adevărat, Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut! Dumnezeu ne cheamă. Să nu ne prefacem că nu-L auzim!
A fi creştin şi prin urmare, a fi sănătos, presupune o acoladă cu mai multe liniuţe:
- O permanentă permanenţă a lui Dumnezeu în mintea şi în sufletul tău (rugăciunea să nu fie condiţionată de timp şi spaţiu)
- Să răspunzi cu iubire la Iubire pe cât îţi este cu putinţă;
- Duminică de duminică să fii prezent trup şi suflet la Jertfa cea dumnezeiască;
- Să emani lumină în raza ta de acţiune;
- Să te jertfeşti pe tine din dragoste pentru semeni;
- Această liniuţă este o prescurtare a celor care ar mai urma.
Sintagma ‘’Creştinul- un om sănătos’’ cuprinde în sine o serie nesfârşită de cuvinte, care nu sunt doar cuvinte: bucurie, pace, armonie, voie bună, curaj, blândeţe, nădejde, înfrânare, nerăutate, curăţie, credinţă, DRAGOSTE.
Dacă eşti creştin aşa cum trebuie să fie un creştin, sănătatea vine ca o stare de normalitate. Acest fapt îl confirmă cineva care în anul 2011 n-a luat nici măcar o aspirină, dar care L-a luat pe Hristos, fizic şi metafizic, înlăuntrul lui.
Să ne ajute Dumnezeu să trăiască Hristos în noi, ca să fim sănătoşi!
Radu MARICA
marți, 28 ianuarie 2014
Monografia Parohiei Bunavestire
Parohia Bunavestire din satul Poloboc , comuna Rediu , se aflǎ la 25 de km distanta de municipiul Piatra Neamt . Ea detine doua biserici situate la marginea parohiei : prima este monument istoric , având hramul Buna Vestire si este ctitoritǎ de boierul Alecu Krupenski , zis Alecu Poloboc – de la numele cǎruia şi-a luat denumirea satul Poloboc . Biserica Buna Vestire este construita in anul 1728 intr - un plan treflat , cu stranile si altarul rotunjit , nefiind pictata nici in interior nici in exterior . Ea a fost construita din barne pe temelie de piatra captusita in interior si exterior cu scandura de brad vopsita in ulei gri , acoperita cu tabla galvanizata .Catapeteasma reprezinta ,, bijuteria “ bisericii fiind pictata foarte frumos in stil neobizantin , pictorul si timpul cand s - a pictat si s - a sculptat nefiind cunoscute . Biserica veche a fost reparata de doua ori in 1932 si 1964 , ultima oara fiind acoperita cu tabla galvanizata . Axionita a fost restaurata cu cheltuiala familiei Rotaru Vasile si Elvira , fiind mutata in biserica noua .
A doua biserica a parohiei si actualul lacas de cult in care se slujeste a fost inceput a se construi in anul 1990 din luna februarie de catre preotul Astanei Vasile , iar din septembrie 1990 lucrarile au fost continuate de catre preotul Cehan Ioan fiind finalizate in anul 2000 . Pictura bisericii noi a fost facuta de domnul Rachieru Constantin intre anii 1995 - 2011. Sfintirea noului lacas de cult , care are ca hram sarbatoarea Pogorarea Sfantului Duh , a avut loc pe data de 5 noiembrie 2001 slujba fiind savarsita de Prea Sfintitul Calinic Botosaneanul impreuna cu parintele Protoiereu Vasile Toc insotiti de un sobor de preoti si diaconi .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)