luni, 12 ianuarie 2015

Anul acesta...

Doamne, când mă gândesc la anul ce a trecut şi la datoriile încă neplătite faţă de dragostea Ta şi faţă de semenii mei, îmi plec ochii în pământ de ruşine şi plâng pentru că nu sunt vrednic să mi-i ridic spre cer, spre măreţia ta. La început de an îmi pun faptele în cântar şi mă gândesc la misiunea mea pe acest pământ, la greutăţile prin care voi trece.
Mă încred în ajutorul mâinilor Tale şi promit că anul acesta voi face mai mult pentru Tine, în Lucrarea Ta. Spre binecuvântările cereşti aş dori să vin pe calea cea îngustă, neclătinânu-mă, ca Iacov.
Să fiu tare în orişice ispită, ca blândul Iosif, omul dragostei şi al meditaţiei, sau ca mul-încercatul Iov, şi ca Daniel, rămânând statornic în necaz şi în bucurii. În lupta cu păcatul şi cu duhul lumii să fiu ca Iosua, care a făcut să cadă zidurile Ierihonului, datorită ascultării lui faţă de Tine.
Ca psalmistul David să-Ţi cânt, cu ochii înlăcrimaţi, fiind o lumină în lume. Călăuzit de înţelepciunea ce vine de la
Tine, ca înţeleptul Solomon.
 În strâmtorări să-mi plec capul, ca tânărul Apostol al iubirii, Ioan, pe pieptul Tău, ascultând pulsul inimii ce bate plină de dragoste pentru întreaga lume. sau ca Maria, sora Martei, să-Ţi stau la picioare, acultându-Ţi Cuvântul Sfânt şi să plâng ca Magdalena, pentru a spăla cu lacrimile pocăinţei mâinile şi pisioarele străpunse de piroanele păcatelor mele.
Doamne, în acest an, aş dori să strig cu putere de pe zidurile Lucrării, spre cei ce nu Te cunosc sau spre cei ce au adormit cuprinşi de vraja învăţăturilor străine de Duhul Dragostei Tale, iar atunci când se cere să spun adevărul, să nu mai tac, făcându-mă vinovat de un păcat poate de neiertat. Adu-mi mereu aminte de ziua Cincizecimii, când Sfântul Petru a înfruntat minciuna, spunând mulţimii adevărul, şi de cele trei mii de suflete ce au ieşit din întunericul păcatului, cunoscând adevărul.
 Şi dă-mi putere să nu mă despart de Tine, oriunde voi merge, ca Enoh! Să fiu ca Zaheu, plătindu-mi toate datoriile faţă de semeni! Să miluiesc pe cei lipsiţi, pentru a-mi strânge comori Acolo unde eşti Tu! Să vin ca Nicodim, în fiecare seară când oamenii dorm, şi să-Ţi spun în rugăciune tot ceea ce încă nu înteleg, cerându-Ţi pricepere şi înţelepciune pentru a putea deveni un om al rugăciuni ca minunatul Abel, sau ca prorocul Ilie, nelipsit din templu Tău, ca Sfinţii Apostoli.
Câte pilde am, Doamne, în faţa ochilor, ajută-mi să le urmez îndeaproape şi fereşte-mi paşii să nu calce pe urmele lui Cain sau Absalom - fiul lui David - sau ca Iuda vânzătorul Domnului Iisus! Ci întodeauna să calc pe urmele Sfintilor Parinti, scoţându-mă din negura păcatului prin scrierile sfinte.
Doamne, dă-mi putere ca în acest an să înţeleg mai mult: - taina biruinţelor în luptele credinţei; - taina rodirii Duhului în fraţi; - taina izbânzii în Lucrarea Ta; - taina părtăşiei între oameni. Şi toate acestea spre cea mai mare slavă a Numelui Tău Sfânt. Amin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu